Despre noi

 

Video

Viitorul nu sună bine

Estimările arată că în 2050 vom avea în apele planetei mai mult plastic decât pește. Cu destinul de succes, pe care i l-am asigurat acestui material în ultima jumătate de secol, s-ar putea să ne trezim că plasticul se upgradează și începe să depună icre. Așa că, dacă avem cumva norocul să prindem peștișorul de aur, una dintre dorințele noastre ar fi diminuarea poluării de acest tip. Asta în cazul în care peștișorul de aur nu va fi tot din plastic.

O.N.U. a dedicat Ziua Internațională a Mediului de anul trecut, combaterii poluării apelor cu acest material, lansând pe 5 iunie 2018 programul “Beat Plastic Pollution”. Trăim așadar – dacă e să vorbim ca istoricii – în plină Epocă a Plasticului Târziu. Dar să nu fie prea târziu!

România este în trendul mondial, deci nu stăm bine deloc. Evaluările ARBDD – Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării – vorbesc despre 1533 tone de plastic transportate anual pe Dunăre, fluviul care adună aproape tot ce curge prin țara noastră. Până la Dunăre și pe lângă ea, curgerile de apă sau lacurile de orice fel, acumulează cantități imense de plastic, iar asta duce la distrugerea biodiversității acvatice, scăderea drastică a calității apelor, din care ne alimentăm și deteriorarea peisajului. Dar un selfie urâțit de grămezile de gunoi, aduse de valuri la malul lacului, este deja printre cele mai mici dintre inconveniente.

Proiectul Cu apele curate vizează atât poluarea istorică, prin acțiuni de colectare a plasticului deja existent în albia fluviului, cât și măsuri de prevenire și combatere a deversărilor viitoare. Pentru a lupta cu un debit de 4,2 tone/zi de deșeuri, despre care vorbeam mai sus, sunt necesare acțiuni extinse, și menținute pe un termen lung, în tot bazinul Dunării și al afluenților săi, atât în România cât și în țările riverane.

Încercăm să aducem laolaltă parteneri din sectorul neguvernamental, structuri guvernamental-administrative, mediul de afaceri și, bineînțeles, comunitățile locale.

Din 2008, anul înființări sale, Asociația Mai Mult Verde a încercat să construiască o cultură a responsabilității și voluntariatului pentru mediu în România. Prin proiecte și campanii educative, sub sloganuri precum “Există viață după colectare” sau “Deșeurile nu sunt gunoaie”, voluntarii au adunat peste 350 tone de plastic din păduri, albii de râu sau trasee turistice. La acestea s-au adăugat activități specifice de advocacy, care să îmbunătățească politicile publice în domeniu.

Lidl România a aderat, în calitate de semnatar, la Pactul Global al Națiunilor Unite (UN Global Pact), iar una dintre temele de implicare socială alese de companie, pentru perioada 2019-2020, și în continuare pe terme mediu și lung, este reducerea cantității de plastic din mediu. Proiectul #cuapelecurate, care s-a concentrat pe eliminarea plasticului de pe cursul Dunării, contribuie la șase din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, mai exact capitolele: 6) Ape curate; 12) Consum și producție responsabile; 13) Acțiune climatică; 14) Viață subacvatică; 15) Viață pe uscat și 17) Parteneriate pentru obiective.

Alături de noi este și ARC România (Asociația pentru Relații Comunitare), cu o experiență de peste 17 ani în mobilizarea comunităților. Rețeaua sa este importantă pentru aducerea împreună a organizațiilor locale, a finanțatorilor și a celorlalți parteneri în proiecte.

În aceeași zonă, a implicării comunitare, vor ajuta #cuapelecurate CeRe și One World Romania. Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) încearcă să așeze în centrul demersurilor oamenii pe care îi privesc direct deciziile luate de autoritățile publice. Iar One World Romania își propune, plecând de la situațiile concrete pe care se construiește acest proiect, să ofere alternative culturale, sociale, educaționale, implicând activ comunitățile.

Încercăm, așadar, să curățăm nu doar apele, ci și mințile, instituțiile și mecanismele civice, care fac să funcționeze organic și coerent o societate.

Scopul concret și cel mai ușor măsurabil al proiectului este diminuarea cantităților de plastic din Dunăre, principalul fluviu al României. Pentru primul an am hotărât să ne concentrăm eforturile pe anumite zone, urmând ca în al doilea an aria de cuprindere să se extindă la nivel national, iar apoi, în al treilea an, să aibă o acoperire internațională. Mizăm aici și pe legătura cu Germania – țara cu izvoarele Dunării, precum și țara de origine a grupului din care face parte Lidl România, principalul finanțator al acțiunii.

Pe lângă tonele de plastic colectate, mai ușor cuantificabile, proiectul își mai propune:

  • Educația celor care trăiesc în orașele riverane, dar nu numai. În definitiv plasticul călătorește mai ușor decât virusul gripei. Vorbim aici de programe – derulate în școli, cu sprijinul Ministerului Educației, și în genere, oriunde în comunitățile locale – prin care oamenii să conștientizeze importanța reducerii masive a consumului de plastic, precum și importanța reciclării. Decât să participăm la curățenia de week-end și să ne aplecăm după pet-ul de plastic de pe malul apei, mai bine nu ne mai aplecăm să luăm pet-ul de pe raftul magazinului.
  • Organizare comunitară. Vom încerca mobilizarea civică și responsabilizarea oamenilor care se lovesc primii de problema deșeurilor. Ei pot găsi cele mai bune soluții, cooperând cu autoritățile locale, pentru comunitățile lor. Celebrul proverb chinez, care a făcut o carieră de milenii și care spune că “decât să-i dai unui om un pește să se hrănească doar o zi, mai bine îl înveți să pescuiască și va avea de mâncare o viață” ar trebui upgradat. Mai sustenabil chiar decât pescuitul, am spune chiar mai vital, în acest moment, ar fi să-i învățăm să nu mai arunce plasticul în apă, fiindcă nu vor mai avea ce pescui.
  • Introducerea unor Modele de bună practică bazate pe soluții concrete, verificate în alte locuri. Aici chiar nu este nici o rușine ca cetățenii să copieze unii de la alții. Iată că avem și zone în societate unde încurajăm o anume specie de plagiat.
  • Bineînțeles că este important ca aceste acțiuni să fie duse la bun sfârșit de oameni care trăiesc acolo sau care deja au înțeles importanța demersului. Definit în termeni casnici, voluntariatul mai are un avantaj: ați văzut că, atunci când te chinui să deretici cu mâna ta prin casă, pierzând jumătate de week-end pentru asta, parcă altfel păstrezi curățenia după aia? Acest infailibil principiu gospodăresc se aplică și la habitate mai mari.
  • Organizarea de dezbateri și ateliere pentru găsirea unor soluții, iar apoi traducerea acestora în Politici publice.
  • Obținerea de alte finanțări pentru proiecte pe același profil, derulate în localitățile din lungul Dunării.

Comunicare. Deși, pentru început, comunicarea este componenta cu rezultatele cele mai puțin palpabile, pe termen lung ne-am dori să fie fundația întreprinderii noastre. Vom repeta cele câteva idei simple până când din ce în ce mai mulți oameni vor afla și vor realiza pericolul din fața noastră. Și important este să facem asta pe toate canalele: pe internet, pe laptopuri, pe telefoane, față în față sau chiar față în față cu telefoanele. O să încercăm, dacă altă soluție nu avem, să comunicăm și prin focuri și fum, ca pe vremea lui Ștefan cel Mare, dar cu condiția să nu ardem plastic, fiindcă miroase urât de tot.

Acțiunea noastră a fost gândită de la început în mai multe etape.

În prima etapă, desfășurată în luna mai, într-o Tabără de Voluntariat din Sfântul Gheorghe, patru serii a câte 25 de voluntari din comunitățile din lungul Dunării, au petrecut câte o săptămână ecologizând zonele strict protejate de pe Insula Sacalin.

Împreună cu membrii comunității locale, voluntarii au creat o instalație de forma unui uriaș pește, care a fost umplut cu deșeurile colectate. Ca să avem o imeagine despre dimensiunile poluării, trebuie să vă spunem că butaforia-pește umplută pe perioada taberei, conține aceeași cantitate de plastic pe care Dunărea o cară în fiecare zi spre Deltă. Mai multe puteți vedea în filmul (link la video) în care Dunărea are rolul rolu principal, iar plasticul ar putea lua Oscarul pentru cel mai bun actor în rol negative și “foarte principal”. Sperăm ca în următoarele episoade personajul pozitiv, fluviul, să nu moară, ba chiar să-și revină miraculous, ca în filmele cu Sergiu Nicolaescu.

A doua etapă, desfășurată între iunie și august, a adunat în zece orașe aflate pe cursul Dunării voluntari care s-au ocupat de curățarea apelor fluviului. Comunități din Zimnicea, Drobeta Turnu-Severin, Turnu Măgurele, Cernavodă, Giurgiu, Oltenița, Galați, Brăila, Tulcea și Călărași au participat la această etapă.

De aici încolo ne dorim ca poveștile de până acum să continue și să aducă mai mulți voluntari alături de proiect, iar apoi, voluntarii să aducă la rândul lor alte povești din care să realizăm importanța acestui tip de efort.

Proiectul Cu apele curate este inițiat împreună cu Lidl România.

În contextul aderării Lidl România, la Pactul Global al Națiunilor Unite (UN Global Compact), una dintre temele de implicare socială alese de companie, în acord cu politică grupului din care face parte, pentru perioada 2019-2020, cu continuare pe termen mediu și lung, este de reducere a cantității de plastic din mediul înconjurător. Pentru un plus de impact, activitățile din cadrul proiectului #cuapelecurate se vor concentra pe diminuarea cantității de plastic din apele Dunării, temă ce contribuie la șase din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă: 6 Apă curată, 12 Consum și producție responsabile, 13 Acțiune climatică, 14 Viață subacvatică, 15 Viață pe uscat și 17 Parteneriate pentru obiective.

 

Parteneri

Înscrie-te voluntar!

0
voluntari
0
kg de plastic colectate
0 Shares
Tweet
Share
Pin
Share