Un nou proiect #cuapelecurate demarat cu ajutorul prietenilor de la Stropderoua.ro – am testat calitatea apei în orașele noastre de pe Dunăre – Drobeta-Turnu Severin, Zimnicea, Turnu Măgurele, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Cernavodă, Tulcea, Brăila, Galați, urmând ca ulterior să continuăm testele pe afluenții fluviului.
Am pornit acest proiect pentru că, așa cum bine știm, dejecțiile și, în general, toate resturile de plastic, compuși chimici sau petrolieri ajung în mări și oceane de pe cursurile de apă cele mai neînsemnate.
Astfel, cu ajutorul unor senzori, am măsurat șase tipuri de parametri relevanți în ce privește gradul de poluare, pentru a înțelege unde și de ce apare poluarea și mai ales care este influența factorilor umani si economici asupra calității apelor:
- Potențialul de hidrogen al apei (pH)
- Oxigenul dizolvat în apă (DO)
- Conductivitatea electrică a apei (EC)
- Potențialul de reducere a oxidării apei (ORP)
- Temperatura apei (temp)
- Opacitatea sau lipsa de transparență a apei (turbiditate)
Cu ce începem – cu vestea bună sau cu cea mai puțin bună?
Vestea bună, după aceste prime măsurători, este că apa pe Dunăre are o calitate bună, dar asta nu pentru că fluviul ar fi curat, ci pentru că Dunărea este o apă curgătoare. Deșeurile pe care le poartă fie se strâng pe maluri, fie ajung în mare, dar asta nu înseamnă că ele nu există, ci că ele călătoresc.
Vestea mai puțin bună este ca probele au indicat o valoare mare a temperaturii. Canicula cu care ne confruntăm ar putea conduce, pe termen lung, la o înlănțuire de efecte nedorite. Astfel, dezvoltarea în exces a plantelor și a microorganismelor poate avea ca rezultat scăderea oxigenului dizolvat din apă și mai apoi „sufocarea” peștilor.
Care sunt sursele de poluare?
Sursele de poluare sunt dintre cele mai diverse și mai greu identificabile.
O apă care iese dintr-o mină de cărbune abandonată are, spre exemplu, un pH de 2. Deversarea resturilor rezultate din construcții sau curățarea de terenuri, chiar dacă aduce un surplus de materie organică în cursurile de apă, poate fi nocivă. Microorganismele care descompun materia organică reușesc să consume mari cantități de oxigen din apă.
Microplasticul rămâne cea mai mare problemă, fiind cel mai greu de controlat aspect al poluării cu plastic al apelor. Acele bucăți minuscule de plastic ajung să fie ingerate de pești, ajungând prin intermediul lor în farfuriile noastre. Posibilele efecte devastatoare ale microplasticului pe care îl consumăm fără știre sunt nenumărate – de la blocarea și de deteriorarea aparatului digestiv, la eliberarea substanțelor chimice toxice în organism, și până la asimilarea acestor substanțe de către organe și țesuturi.
Despre senzori
Senzorii sunt înglobați într-un proiect gândit să fie mobil, care are rolul de a măsura calitatea apei oriunde în România. Datele pe care le-am adunat din cele 10 orașe Dunărene sunt înregistrate pe platforma www.stropderoua.ro.
Tot acolo puteți găsi detalii tehnice despre ce înseamnă fiecare dintre acești parametri. Suntem de părere că majoritatea dintre noi înțelege că o apă foarte acidă sau o apă cu un conținut scăzut de oxigen nu mai reprezintă un mediu propice pentru flora și fauna acvatică.
Ar fi indicat ca testarea Dunării să se facă în mod periodic în puncte fixe ale apei, în special în locurile unde localnicii identifică pești morți sau pete suspecte pe apă sau albia râului. Această nouă modalitate ne ajută să ținem sub evidență calitatea apei, în așa fel încât eforturile noastre de a crea un mediu mai curat să dea roade.
_________________________________________________________________
Rezultate măsurători calitatea apei în bazinul hidrografic al Transilvaniei
În noiembrie 2021, au fost testate apele din bazinul hidrografic al Transilvaniei. Mai precis, au fost măsurați parametrii ce pot indica ape poluate pe 5 râuri (Mureș, Târnava, Olt, Vulcanița și Durbav).
În urma probelor prelevate și a măsurătorilor efectuate din apele de suprafață, am identificat valori crescute ale unor parametri ce pot indica o ușoară poluare pentru râul Târnava, în zona localității Mihalț, și am identificat un posibil poluator: o deversare a unei substanțe cu miros înțepător. De asemenea, au fost identificați parametri ieșiți din grafic pe râul Olt, în zona localității Feldioara.
Pentru apele potabile, am identificat depășiri ale nitriților și nitraților aproape în fiecare probă prelevată din puț sau fântână, ceea ce indică faptul că pânza freatică este afectată de agricultură sau de grajduri impropriu amenajate.
Vezi rezultatele complete aici: https://stropderoua.ro/transilvania.html
