După o lungă perioadă de pandemie în care am observat cât de mult afectează mediul stilul nostru de viață, ne-am propus cu toții să repornim industria într-o manieră sustenabilă, care să susțină protejarea mediului. Cu toate acestea, oamenii politici, interesați în principal de dezvoltarea economică și de relansarea rapidă a industriei, care a înregistrat pierderi masive în pandemie, au continuat să favorizeze interesele industriei de petrol și gaze, ale agriculturii ce susține industria cărnii și ale celorlalte industrii ce privesc natura strict în termeni de profit economic.
Criza climatică este aici și efectele ei sunt devastatoare prin frecvența cu care evenimentele climatice extreme lovesc în diferite regiuni ale lumii.
De mai bine de două luni, lumea întreagă este afectată de condiții meteorologice extreme – de la secetă și incendii în Europa de Sud, Rusia și America de Nord, la inundații grave în Europa de Vest, Africa și Asia.
În sine, incendiile de vegetație nu reprezintă un fenomen neașteptat pe timpul verii, dar amploarea lor de anul acesta este alarmantă. Secetele, incendiile și inundațiile îngreunează din ce în ce mai mult viața în multe regiuni ale lumii. Acesta este doar începutul, potrivit noului raport publicat de IPCC, grupul de experți creat de ONU pentru evaluarea riscurilor produse de schimbările climatice. Raportul intitulat „Cod roșu pentru umanitate ”este cel mai amplu din istorie bazându-se pe analiza a peste 14.000 de lucrări științifice.
În prima parte a raportului experții atrag atenția asupra fenomenelor cu care ne confruntăm în întreaga lume pe fondul încălzirii globale. Întâmplările din ultimele luni reprezintă doar o mică parte din ce s-ar putea întâmpla constant în viitorul apropiat.
Următoarele două părți ale raportului vor fi lansate în 2022. Prima parte va acoperi impactul, adaptarea și vulnerabilitatea oamenilor, ecosistemelor, agriculturii și orașelor în raport cu problemele de mediu. Cea de-a doua parte va acoperi impactul economic și modalitățile de atenuare a schimbărilor climatice.
Puncte cheie ale raportului IPCC:
- Temperatura globală a fost cu 1,09 grade Celsius mai mare în deceniul 2011-2020 decât în perioada 1850-1900
- Ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din anul 1850 și până în prezent
- Rata recentă de creștere a nivelului mării aproape s-a triplat comparativ cu peioada 1901-1971
- Influența umană este „foarte probabil”, în proporție de 90%, principalul motor al retragerii globale a ghețarilor din anii 1990 și al scăderii gheții marine arctice
- Extremele fierbinți, inclusiv valurile de căldură, au devenit mai frecvente și mai intense începând cu anii 1950, în timp ce evenimentele reci au devenit mai puțin frecvente și mai puțin severe
Efectele viitoare ale schimbărilor climatice potrivit raportului IPCC:
- Până în 2040, temperatura medie globală va crește cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile 1850-1900, indiferent dacă obiectivele climatice referitoare la emisiile de CO2 vor fi atinse sau nu.
- Arctica va fi probabil lipsită de gheață în septembrie cel puțin o dată înainte de anul 2050, în toate scenariile evaluate
- Va exista o creștere a apariției unor evenimente extreme „fără precedent în evidența istorică”
- Evenimentele extreme ale nivelului mării care au avut loc o dată pe secol în istoria recentă se vor întâmpla cel puțin anual în mai mult de jumătate din amplasamentele de mareometrie până în 2100
- Cel mai probabil, incendiile se vor înmulți în tot mai multe regiuni ale lumii
Pentru liderii politici, raportul este un alt apel de trezire venit în timp util pentru summitul global COP26 din noiembrie – organizat de Națiunile Unite pe tema schimbărilor climatice, desfășurat anul acesta în Marea Britanie.
Nici România nu a fost ferită de fenomenele meteorologice extreme de anul acesta. Totodată, deșeurile plastice continuă să călătorească pe apele râurilor
Imagini România
Ploile abundente au inundat mai multe zone ale țării. Alba, Argeș, Botoșani, Brașov, Cluj, Caraș-Severin, Dâmbovița, Hunedoara, Olt, Prahova, Sibiu și Timiș sunt doar câteva din județele afectate. Zeci de persoane au fost evacuate, mai multe case au fost avariate şi inundate, autoturismele au fost luate de ape şi o serie de drumuri au rămas blocate.
În România continuăm să ne luptăm cu problema poluării cu deșeuri plastice a apelor. Potrivit evaluărilor ARBDD – Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, circa 1533 tone de plastic ajung să fie transportate anual pe Dunăre către Marea Neagră. Plasticul călătorește pe ape mai ușor decât orice. Un PET aruncat la munte ajunge adesea în apele Dunării, în special acum, ca urmare a ploilor abundente. Problema poluării cu plastic afectează biodiversitatea acvatică, duce la scăderea drastică a calității apelor din care ne alimentăm.
Recent am descoperit că și temperatura apelor Dunării este mai mare.
Alături de prietenii noștri de la Stropderoua.ro, am început să testăm calitatea apelor. Primele probe au fost preluate din orașele noastre de pe Dunăre – Drobeta-Turnu Severin, Zimnicea, Turnu Măgurele, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Cernavodă, Tulcea, Brăila și Galați. Urmează să continuăm testarea apelor și pe afluenții fluviului. Astfel am observat că apa Dunării are o calitate bună, dar asta nu pentru că fluviul ar fi curat, ci pentru că Dunărea este o apă curgătoare. Ceea ce confirmă un fapt cunoscut, acela că deșeurile din plastic sunt călătoare – dacă nu se adună pe maluri, ele își continuă călătoria spre mare.
O altă concluzie pe care am tras-o în urma testelor și care este în linie cu raportul IPCC, este valoarea mare a temperaturii apelor. Canicula cu care ne confruntăm ar putea conduce, pe termen lung, la dezvoltarea în exces a plantelor și a microorganismelor, care duce la scăderea oxigenului dizolvat din apă și mai apoi la „sufocarea” peștilor. Mai multe despre proiectul Strop de Roua aici.
Stă în puterea noastră să limităm efectele nedorite ale schimbărilor climatice, iar pentru asta lucrăm alături de cetățeni, autorități și ONG-uri. Pentru a lupta cu un debit de 4,2 tone/zi de deșeuri, sunt necesare acțiuni extinse și menținute pe termen lung, în tot bazinul Dunării și al afluenților săi.
