Ce au în comun un proiect desfășurat de Asociația MaiMultVerde și FADI (Federația Asociațiilor pentru Dezvoltare Comunitară), un organizator comunitar din județul Giurgiu (Alexandra Tomescu) și articolul Vina pentru deșeuri curge odată cu râurile, scris de jurnalista Ioana Moldovan și publicat de Scena9?
Grosso modo: Deșeurile de plastic abandonate în natură. Cele mai multe, pe uscat; de pe uscat, în ape; din ape, transformate în microplastic; în final, înapoi în viața noastră.
Zonă geografică: cursul râului Argeș de la izvor până la vărsare.
Alexandra Tomescu a cartografiat anul trecut, în perioada iulie-septembrie, cursul Argeșului, de la izvor – sat Căpățânenii Ungureni, până la vărsarea în Dunăre – sat Oltenița, pentru a identifica zone pentru viitoare proiecte de ecologizare, urmărind, în același timp, percepția oamenilor privind deșeurile. Aceștia au fost de toate vârstele, atât tineri, cât și seniori.
În localitățile frecventate de turiști există interes din partea autorităților în amenajarea locurilor de depozitare a deșeurilor și de colectare separată a PET-urilor, iar acestea sunt folosite și de localnici. Dar și aici se observă plasarea preferențială a pubelelor, care se răresc vizibil în zonele cu puține pensiuni.
Cum reușim să păcălim legea și cum ne face ursul să o respectăm, vrem nu vrem
Ursul are un impact mai mare decât legislația și eventuale sancțiuni privind depozitarea deșeurilor. De exemplu, în Căpățânenii Ungureni, imediat după barajul Vidraru, pubelele din curțile oamenilor sunt încuiate, iar coșurile publice sunt îngrădite.
Acolo unde cursul de apă devine spațiu de depozitare pentru resturile din gospodării, acest lucru se întâmplă adesea având consimțământul tacit al autorităților. De obicei, deșeurile sunt abandonate pe malurile râurilor neiluminate, abundente în vegetație, unde oricine le poate arunca nestingherit, pentru că nu poate fi văzut, prin urmare nici sancționat. Indirect, acest comportament este încurajat de autoritățile locale care nu au spații amenajate pentru colectarea deșeurilor, nu iau măsuri împotriva celor care procedează astfel și pasează responsabilitatea în seama altora. Mai mult, în lipsa unor reglementări clare și funcționale, există localnici care încă optează pentru îngroparea deșeurilor în pământ sau arderea acestora, cu toate că este interzis de lege.
În general, unde se desfășoară campanii de informare privind colectarea separată, unde sunt demarate acțiuni de igienizare, unde sunt supravegheate constant malurile, pe scurt, acolo unde instituțiile se implică, apele sunt în mare parte curate.
Vina pentru deșeuri curge odată cu râurile
Plecând de la aceste date, jurnalista Ioana Moldovan face o cercetare de teren și publică la sfârșitul anului 2023 articolul „Vina pentru deșeuri curge odată cu râurile”, realizat cu sprijinul Asociației MaiMultVerde, în cadrul programului Cu Apele Curate.
„E după-amiază, iar la orizont dealuri împădurite se reflectă în luciul calm și perfect bleu al apei. Aerul de vară întârziată îți face poftă de scăldat. Cobori puțin privirea, plutește ceva pe lac. Ah, e un pâlc de peturi. Bagi ochii în pământ. În jurul tălpilor, o țesătură de sticle, recipiente, papuci, periuțe de dinți, jucării, deodorante. Dacă ai fi acum într-un coșmar, probabil ar prinde toate viață și te-ar înghiți complet. În realitatea autohtonă, strânsul, colectarea, aruncarea unde trebuie a gunoiului par o corvoadă pe care încă o ducem greu.”
Ioana subliniază eternul ping-pong între diferitele instituții, cu aruncarea responsabilității privind managementul deșeurilor inclusiv pe umerii tinerilor și ai turiștilor, acțiune puțin încurajatoare pentru găsirea soluțiilor.
Rata de colectare separată în localitățile care străbat râul Argeș este sub limita stabilită de legislație
În paralel cu aceste cercetări, alături de partenerii noștri de la Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), am întocmit un raport de analiză privind managementul deșeurilor pe Argeș, cu scopul de a identifica modul în care afluenții Dunării impactează, prin aportul de deșeuri, poluarea cu plastic a Dunării.
Pe râul Argeș, conform datelor raportate, există încă localități în care deșeurile nu se colectează separat, după cum este stabilit în legislație, iar potențialul de poluare a apelor este mult mai mare aici.
Argeș: Rata de colectare separată variază de la 32% până la 66% în localitățile județului Argeș, cu excepția municipiului Pitești, unde procentul este de numai 5,6%.
Călărași: Rată de colectare separată sub 10%, cu excepția localității Crivăț, unde ajunge la 20%, ca rezultat al celor 6 campanii de informare realizate în ultimii 2 ani.
Dâmbovița: Rezultatele sunt foarte modeste atât pentru colectarea separată (sub 4%), cât și pentru desfășurarea campaniilor de informare.
Giurgiu: Datele furnizate incomplet nu pot să dea o privire de ansamblu la nivelul localităților riverane, însă se remarcă 3 localități prin rezultatele înregistrate privind rata de colectare separată în anul 2022: Herăști – 24%, Buturugeni – 20% și Colibași – 14%.
Ilfov: Se evidențiază 3 localități: comuna Cornetu, cu o rată de peste 50% colectare separată, urmată de comuna Dumești – 18% și orașul Măgurele – 10,5%.
Concluzii
Pe lângă campaniile de informare pentru populație, factorii de influență identificați în buna funcționare a managementului deșeurilor sunt tariful plătit pentru acest serviciu și modalitatea de colectare. Strângerea deșeurilor direct de la populație și nu la platforme publice, aduce rezultate mai bune.
Chiar dacă acțiunile locale de igienizare sunt binevenite, rezolvând poluarea existentă, problema de fond rămâne. Avem nevoie de instrumente, puse la dispoziție de autoritățile locale, care să stimuleze populația să participe la sistemul de colectare a deșeurilor.
Într-un sistem funcțional, responsabilitatea civică de a arunca plasticul în locuri special amenajate este completată de responsabilitatea instituțiilor care se ocupă cu gestionarea acestuia. Sunt pași care urmează să fie făcuți de ambele părți, pentru a intra într-un firesc al reducerii, reciclării și colectării separate.
Ținând cont că aproape toate râurile de pe teritoriul României se varsă în Dunăre, avem nevoie de o monitorizare permanentă a tuturor cursurilor de apă și a malurilor!
