Anul acesta vom instala încă 𝟯 𝗯𝗮𝗿𝗶𝗲𝗿𝗲 pe râuri și vom opri tone de plastic să ajungă în Dunăre. Procesul este complicat pentru că avem nevoie de sprijinul autorităților locale și ale operatorului de salubritate din zonă.
Analizăm Valea Mostiștei, adică bazinul hidrografic al râului Mostiștea, care este și cel mai mare din Câmpia Română, sit Natura 2000 și arie de protecție specială avifaunistică HG 1284/2007.
Am ales această zonă pentru că gura de vărsare a râului în Dunăre a fost una dintre cele mai poluate zone identificate cu ajutorului velierului #CuApeleCurate cu care am străbătut 531 de kilometri pe Dunăre în 2022.
Mostiștea izvorăște din zona de nord a Bucureștiului și traversează 18 teritorii administrative și 58 de localități. Zona are un potențial natural ridicat și ar putea să fie folosit pentru agrement, să aducă beneficii sociale și economice atât comunităților locale, cât și locuitorilor Capitalei, aflați în imediata vecinătate.
Suntem departe însă de acest obiectiv și vă explicăm în continuare de ce. Pentru a înțelege mai bine contextul geografic, dar și administrativ, am împărțit Valea Mostiștei în 𝟰 𝘀𝘂𝗯𝘇𝗼𝗻𝗲 pe care le-am analizat, urmând să le detaliem pe fiecare în parte și să tragem o concluzie.
Prima zonă, cea de nord a râului, este zona de izvorâre a râului și traversează localitățile Dascălu, Petrăchioaia, Sinești, Belciugatele, Movilița, Drăgoești, Fundulea, Ileana, Tămădău.
Lungimea aproximativă a celor 5 brațe de râu care formează Valea Mostiștei pe zona de nord este de 75 km, iar această zonă este segmentată continuu de bazine și ferme piscicole, cu diverși administratori.
Ce am găsit în zona de nord a râului:
În zonele unde localitățile se învecinează cu râul, malurile sunt mai afectate de depozite de deșeuri, movile depozite vegetate, gropi acoperite.
În zonele în care luciul de apă și fermele piscicole se îndepărtează de spațiile rezidențiale situația se îmbunătățește vizibil.
𝗖𝗼𝗻𝗰𝗹𝘂𝘇𝗶𝗶: Afectarea cu deșeuri este preponderent în zonele rezidențiale, la periferia lor sau în spatele gospodăriilor. Din lungimile de traseu parcurse și documentate în teren se poate evalua că, însumate, spațiile care au devenit depozite ilegale reprezintă 10-15 % din zonele de mal.
Cea de-a doua zonă, catalogată de noi ca prima zonă centrală a Văii Mostiștei, se află între comunele Tămădău și Gurbănești și traversează localitățile Sărulești, Gurbănești și Nicolae Bălcescu.
Acesta este locul unde se formează primele lacuri și cea în care regăsim afluenții mari, iar drumul spre Sărulești și Gurbănești facilitează accesul către situl Natura 2000.
Ce am găsit în prima zonă centrală a râului:
Cele mai afectate de deșeuri sunt malurile aflate în apropierea zonelor rezidențiale, în principal în localitățile izolate unde serviciile de salubritate au acces mai greu.
Malurile ușor accesibile aflate în apropierea localităților sunt folosite pentru activitățile turistice de pescuit și generează constant deșeuri.
Această zonă are o importantă uriașă, ea făcând parte dintr-un sit Natura 2000 unde interesele de conservare a biodiversității și cele de dezvoltare socio-economică a comunităților locale din zona ariei sunt prioritare.
Cea de-a treia zonă, catalogată de noi ca cea de-a doua zonă centrală a Văii Mostiștea, se află între comunele Gurbănești și Frăsinet și traversează localitățile Valea Argovei, Frăsinet și Lupșanu.
Această zonă a văii se compune în cea mai mare parte din două lacuri, Cocorilor și Frăsinet, pe malurile cărora sunt 7 localității. Dacă urmăm drumul spre localitățile Valea Argovei sau Frăsinet găsim cea de-a doua cale de acces spre situl Natura 2000 care cuprinde luciul de apă și malurile în aval de comuna Gurbănești, în dreptul comunelor Frăsinet și Mânăstirea pe malul drept, respectiv Valea Argovei, Ulmu și Dorobanțu pe malul stâng.
Ce am găsit în cea de-a doua zonă centrală a râului:
Localitățile din vecinătatea văii sunt vizibil mai afectate de poluarea cu deșeuri, comparativ cu zonele rezidențiale aflate în amonte.
Malurile se înalță și devin impracticabile, îngreunând astfel activitățile turistice de pescuit.
Pe zona de lacuri regăsim 5 insule și o serie de golfuri și peninsule în jurul cărora se acumulează deșeurile generate de zonele rezidențiale.
Această zonă care cuprinde Valea Mostiștei este clasată ca Arie Specială de Conservare la nivel european datorită valorii biodiversității, habitatelor și păsărilor care se regăsesc aici. Astfel se pot vedea frecvent stoluri mari de pelican comun, dar şi multe exemplare de ţigănuş, lopătar și egretă mare.
Ultima zonă a Văii Mostiștea pe care o analizăm ca fiind un potențial loc pentru următoarea noastră barieră împotriva poluării cu plastic este zona Iezerul Mostiștea, regăsit între comunele Frăsinet, Ulmu, iar zona de vărsare se împarte pe toată lungimea râului între localitățile Mânăstirea și Dorobanțu.
Gura de vărsare a râului în Dunăre a fost una dintre cele mai poluate zone identificate cu ajutorului velierului #CuApeleCurate cu care am străbătut 531 de kilometri pe Dunăre în 2022.
Ce am găsit în cea de-a patra zonă a Văii Mostiștea:
- Localitățile spre deosebire de zona centrală sunt foarte aproape de malurile lacului, iar parte din gospodării depozitează deșeuri în proximitatea malurilor, în spatele caselor.
- Accesul la maluri este ușor practicabil, facilitând astfel activitățile de pescuit și implicit acumularea de deșeuri în zonele de mal.
Poluarea cu deșeuri la gura de vărsare a Mostiștei în Dunăre este cauzată în cea mai mare parte de activitățile de pescuit, turism și agrement care se desfășoară de-a lungul malurilor între dig și Dunăre pe zona de vărsare. Lipsa supravegherii sau intervenției Gărzii de Mediu duce la depozitarea ilegală a deșeurilor voluminoase sau din construcții, în zonele mai sălbatice.
Pe lângă organizarea unor servicii eficiente de colectare a deșeurilor de la populație, avem nevoie să eliminăm poluarea istorică cu care râurile din toată țară se confruntă.
Dunărea are 11 afluenți în România, iar situația de pe râul Mostiștea nu este unică. Avem nevoie să integrăm în comunitate apele și să nu fie considerate locuri bune pentru depozitat deșeurile.
Primăriile locale au obligația să asigure colectarea deșeurilor de la comunitate, inclusiv pentru cele vegetale și voluminoase. Cere primăriei tale să implementeze un sistem eficient de colectare a deșeurilor. Dacă nu știu cum, ghidul nostru îi poate ajuta.
Noi vom continua documentarea râurilor și vă ținem la curent cu stadiul montării barierelor.
𝗖𝗲 𝗽𝗼𝘁̦𝗶 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝘁𝘂? Dacă vezi depozite ilegale de deșeuri anunță Poliția Locală și Garda de Mediu.
Cere autorității locale să organizeze un serviciu eficient pentru colectarea separată a deșeurilor, inclusiv pentru cele voluminoase.
Intră la secțiunea IMPLICĂ-TE și află mai multe detalii despre cum te poți implica.
