55 de reprezentanți ai autorităților locale și centrale, ai organizațiilor neguvernamentale de mediu și ai instituțiilor publice cu responsabilități în domeniul protecției apelor și gestionării deșeurilor au participat la cea de-a doua ediție a Congresului Dunărenilor, care s-a desfășurat la sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Evenimentul a avut ca obiectiv principal consolidarea unei platforme de colaborare între factorii de decizie și societatea civilă, în vederea elaborării și implementării unor măsuri concrete pentru reducerea poluării fluviului Dunărea cu plastic.
Cantități alarmante de plastic în Dunăre
În cadrul congresului au fost prezentate rezultatele primului studiu realizat în România privind cantitățile de plastic transportate de Dunăre. Potrivit cercetării efectuate de Asociația MaiMultVerde în parteneriat cu Global Water Partnership România, fluviul transportă anual, pe sectorul românesc, aproximativ 48,5 tone de microplastic și 48 tone de macroplastic.
Cele mai mari cantități de plastic au fost înregistrate la stația de prelevare Moldova Veche, aflată în apropierea graniței de vest, acolo unde Dunărea intră în România. Majoritatea deșeurilor ajung în apă de pe uscat, din cauza depozitării ilegale sau gestionării deficitare a acestora în albiile râurilor sau în natură.
Autorități, ONG-uri și experți la aceeași masă
Congresul a oferit un cadru de dialog și acțiune între autoritățile centrale, precum Garda Națională de Mediu sau Curtea de Conturi, și cele locale, alături de Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) și ONG-uri din domeniul protecției mediului. Participanții au discutat despre obstacolele întâlnite în aplicarea legislației și nevoia urgentă de îmbunătățire a colectării separate a deșeurilor.
Un studiu de caz pe râul Argeș, realizat împreună cu FADI și prezentat în cadrul congresului, a analizat situația gestionării deșeurilor în 66 de localități din județele Ilfov, Călărași, Giurgiu, Dâmbovița și Argeș. Concluziile arată că în multe dintre aceste comunități colectarea separată a deșeurilor nu este realizată conform cerințelor legale, ceea ce contribuie semnificativ la poluarea cu plastic a Dunării, prin intermediul afluenților săi.
Dunărea, între ecoturism și responsabilitate ecologică
Pe lângă problemele de mediu, congresul a adus în discuție și oportunitățile de dezvoltare economică și ecoturisticăpentru localitățile riverane. Printre acestea se numără proiectul EuroVelo 6, care prevede amenajarea a 3.000 km de piste pentru biciclete în România, și Ecoruta Dunăreană, o inițiativă care urmărește să transforme fluviul Dunărea într-un model de turism sustenabil, având ca punct de start județul Giurgiu.
Decalogul Dunării: colaborare între comunități și autorități
Congresul s-a încheiat cu prezentarea „Rezoluției pentru protejarea fluviului Dunărea împotriva poluării cu plastic”, o listă cu 10 propuneri concrete pentru prevenirea și reducerea poluării cu plastic a fluviului pe teritoriul României. Acest „Decalog pentru Dunăre” va circula ca material de lucru în perioada următoare și se dorește a fi semnat de cât mai multe autorități locale până la următoarea ediție a congresului.
Evenimentul continuă misiunea începută în 2022, la prima ediție a Congresului Dunărenilor, când a fost lansat ghidul Deșeuri de la sate & orașe, dedicat autorităților locale în procesul de gestionare eficientă a deșeurilor.
Credit foto Larisa Baltă
*** Ediția a doua a Congresului Dunărenilor a fost organizată de Asociația MaiMultVerde, în cadrul programului Cu Apele Curate, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Citește comunicatul de presă || Situația gestionării deșeurilor pentru localitățile riverane râului Argeș || Studiu privind prezența materialelor plastice în apele Dunării, pe teritoriul României ||
Vezi Congresul Dunărenilor 2022, prima ediție
