{"id":5417,"date":"2023-09-28T08:55:00","date_gmt":"2023-09-28T05:55:00","guid":{"rendered":"https:\/\/cuapelecurate.ro\/?p=5417"},"modified":"2023-09-27T11:15:37","modified_gmt":"2023-09-27T08:15:37","slug":"studiu-plastic-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cuapelecurate.ro\/studiu-plastic-2\/","title":{"rendered":"Studiu: Aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual de apele Dun\u0103rii pe teritoriul Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"\n
Aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual de apele Dun\u0103rii pe teritoriul Rom\u00e2niei. Aceasta este concluzia primului studiu privind cantitatea de plastic transportat\u0103 de Dun\u0103re \u00een \u021bara noastr\u0103, efectuat \u00een perioada 2022-2023 de asocia\u021biile Mai Mult Verde \u0219i Global Water Partnership Rom\u00e2nia, \u00een cadrul programului Cu Apele Curate sus\u021binut de Lidl Rom\u00e2nia<\/strong>.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Potrivit studiului, sectorul rom\u00e2nesc al Dun\u0103rii transport\u0103 anual, \u00een medie, 48,5 tone de microplastic \u0219i 48 tone de macroplastic. Cele mai mari randamente de transport anual au fost \u00eenregistrate la sta\u021bia de prelevare Moldova Veche, aproape de intrarea Dun\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n Este cel mai extins studiu de acest fel efectuat \u00een \u021bara noastr\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, fiind realizat pe parcursul a cinci sezoane, \u00een perioada prim\u0103var\u0103-iarn\u0103 2022 \u0219i prim\u0103var\u0103 2023, \u00een trei sec\u021biuni pe traseul rom\u00e2nesc al Dun\u0103rii: Moldova Veche (km 23 dup\u0103 intrarea pe teritoriul Rom\u00e2niei), Gruia (\u00een aval de Por\u021bile de Fier II) \u0219i Isaccea (dup\u0103 ultimul afluent – r\u00e2ul Prut, \u00eenainte de Delta Dun\u0103rii).<\/p>\n\n\n\n \u201eDe\u0219i probele au fost prelevate \u00een condi\u021biile unui an secetos (2022), cu debite sub medie, rezultatele ob\u021binute sunt comparabile cu valorile ob\u021binute prin extrapolare la debitele medii multianuale. Se impune o monitorizare continu\u0103, multianual\u0103, cu un num\u0103r mai mare de m\u0103sur\u0103tori pe principalele sec\u021biuni dintre afluen\u021bi, pentru a identifica evolu\u021bia dinamic\u0103 a prezen\u021bei particulelor de microplastic \u00een apa Dun\u0103rii, a surselor acestuia \u0219i a m\u0103surilor de ameliorare<\/em>.\u201d spune Doru Mitrana, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Mai Mult Verde.<\/p>\n\n\n\n Rezultatele studiului privind prezen\u021ba materialelor plastice \u00een Dun\u0103re<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen timpul studiului privind prezen\u021ba materialelor plastice \u00een Dun\u0103re, pe teritoriul Rom\u00e2niei, cele mai mari cantit\u0103\u021bi de plastic transportate de fluviu au fost \u00eenregistrate la intrarea \u00een \u021bar\u0103, \u00een apropierea localit\u0103\u021bii Moldova Veche: \u00eentre 93 \u0219i 100 tone\/an material plastic total, dintre care 46-51 tone\/an microplastic, 47-49 tone\/an macroplastic. Probele de aluviuni recoltate din zona Moldova Veche con\u021bin cantit\u0103\u021bi de c\u00e2teva ori mai mari, at\u00e2t microplastic c\u00e2t \u0219i macroplastic, fa\u021b\u0103 de cele recoltate \u00een zonele Gruia si Isaccea.<\/p>\n\n\n\n Pe baza acestor rezultate se poate considera c\u0103 bazinele Por\u021bile de Fier I \u0219i II servesc ca un rezervor de acumulare \u0219i decantare cel pu\u021bin temporar\u0103 pentru plastic, astfel c\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 zon\u0103 valorile \u00eenregistrate scad sim\u021bitor \u0219i se p\u0103streaz\u0103 constante p\u00e2n\u0103 la v\u0103rsarea \u00een Delta Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n Potrivit rezultatelor studiului realizat de Asocia\u021bia Mai Mult Verde, cele mai mari concentra\u021bii de microplastic au fost g\u0103site la suprafa\u021ba apei (p\u00e2n\u0103 la 60 cm ad\u00e2ncime), dar \u0219i la ad\u00e2ncime mai mare, p\u00e2n\u0103 spre fundul apei. Microplasticele sunt transportate cel mai probabil fixate pe aluviuni minerale, flor\u0103 \u0219i faun\u0103, ceea ce are un impact major asupra biosferei acvatice.<\/p>\n\n\n\n \u201eStudiul acesta reprezint\u0103 un sprijin pentru organiza\u021biile guvernamentale care pot direc\u021biona eforturi c\u0103tre prevenirea polu\u0103rii cu microplastic. Totodat\u0103, informa\u021biile sunt relevante pentru comunitatea de cercet\u0103tori \u0219i activi\u0219ti de mediu, comunitate care poate interveni prin activit\u0103\u021bi de remediere sau pervenire a acestui tip de poluare. Tot lan\u021bul trofic este afectat de acest tip de poluare, iar consecin\u021bele sunt diverse<\/em>. Situa\u021bia este grav\u0103 \u0219i trebuie a ac\u021bionat cu r\u0103spundere.<\/em>\u201d spune coordonatorul studiului, Ionu\u021b Procop – pre\u0219edinte Global Water Partnership (GWP) Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n Cite\u0219te raportul integral<\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n Cite\u0219te rezumatul studiului<\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n De unde provine microplasticul din Dun\u0103re?<\/strong><\/p>\n\n\n\n Microplasticul reprezint\u0103 particule extrem de mici rezultate din plastic, cu dimensiuni de maximum 5 mm, iar macroplasticul reprezint\u0103 particule cu dimensiuni cuprinse \u00eentre 5 mm \u0219i 2,5 cm. Acestea se macin\u0103 \u00een timp, sub influen\u021ba materialelor abrazice \u0219i corozive din ap\u0103, \u0219i se transform\u0103 \u00een microplastic.<\/p>\n\n\n\n \u00cen ceea ce prive\u0219te analiza compozi\u021bional\u0103<\/strong> a microplasticului recoltat \u00een cadrul studiului efectuat de Asocia\u021bia Mai Mult Verde, polimerii cel mai frecvent \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00een probele analizate sunt polietilena (52-86%) \u0219i polipropilena (12-26%).<\/p>\n\n\n\n Polietilena a fost identificat\u0103 \u00een toate probele, \u00een propor\u021bie de 52-86%. Acest polimer este \u00eent\u00e2lnit \u00een majoritatea ambalajelor alimentare \u0219i produselor de uz casnic precum pungile \u0219i recipientele. Polipropilena (prezent\u0103 \u00een majoritatea probelor, \u00een propor\u021bie de 12-26%) se g\u0103se\u0219te \u00een compozi\u021bia materialelor utilizate la ob\u021binerea unor produse precum capace, dopuri, electrocasnice, bare \u0219i \u021bevi.<\/p>\n\n\n\n Al\u021bi polimeri din plastic g\u0103si\u021bi \u00een apele Dun\u0103rii sunt: polistirenul (utilizat la ob\u021binerea materialelor izolante, ambalaje \u0219i vesel\u0103 de unic\u0103 folosin\u021b\u0103), copolimerul EVA etilen-vinil-acetat (utilizat \u00een ob\u021binerea materialelor izolante, adezivi, a diferitor tipuri de furtunuri, \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte \u0219i ambalaje), celuloza (utilizat\u0103 \u00een industria alimentar\u0103 \u0219i farmaceutic\u0103, dar \u0219i \u00een ob\u021binerea diferitor ambalaje) \u0219i poliuretanul (utilizat cu prec\u0103dere ca izolator termic, ca materie prim\u0103 \u00een industria mobilei \u0219i \u00een ob\u021binerea vopselei, adezivilor, ambalajelor).<\/p>\n\n\n\n Metodologia folosit\u0103 \u00een realizarea studiului<\/strong> privind cantitatea de plastic transportat\u0103 de Dun\u0103re pe teritoriul Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n\n\n\n Studiul actual<\/a>, efectuat de asocia\u021biile Mai Mult Verde \u0219i Global Water Partnership Rom\u00e2nia \u00een cadrul programului Cu Apele Curate,<\/em><\/strong> <\/em><\/strong><\/a>a fost inspirat de un studiu anterior<\/a> care a monitorizat dou\u0103 sec\u021biuni ale Dun\u0103rii de pe teritoriul Austriei, realizat \u0219i publicat \u00een 2018 de Universitatea de Resurse Naturale \u0219i \u0218tiin\u021be ale Vie\u021bii Viena (BOKU).<\/p>\n\n\n\n \u00cen cadrul studiului efectuat \u00een Rom\u00e2nia, au fost prelevate \u0219i analizate aluviunile de pe Dun\u0103re, \u00een trei sec\u021biuni de pe traseul rom\u00e2nesc al fluviului monitorizate de sta\u01abiile meteorologice ale INHGA: la intrarea Dun\u0103rii \u00een \u021bar\u0103, la Moldova Nou\u0103 (zona 1), la aproximativ 12 kilometri aval de Por\u021bile de Fier II (zona 2) \u0219i \u00een zona Isaccea, dup\u0103 v\u0103rsarea \u00een Dun\u0103re a ultimului afluent – r\u00e2ul Prut (zona 3).<\/p>\n\n\n\n Testarea probelor de materiale plastice recoltate s-a f\u0103cut \u00een toate cele 4 anotimpuri, \u00een perioada mai 2022-mai 2023. \u00cen cadrul celor 14 campanii s-au prelevat 135 de probe care au fost prelucrate \u0219i analizate dup\u0103 separarea macroplasticului din proba total\u0103 de plastic, rezult\u00e2nd astfel aproximativ 270 de probe analizate pentru ambele categorii (microplastic \u0219i macroplastic).<\/p>\n\n\n\n Activit\u0103\u021bile de laborator au fost realizate de un colectiv format din cercet\u0103tori, profesori \u0219i doctoranzi de la Universitatea \u201eDun\u0103rea de Jos\u201d din Gala\u021bi. \u00cen vederea separ\u0103rii particulelor de material plastic din probe, au fost efectuate urm\u0103toarele etape de procesare: digestia materialului organic vegetal (I), decantarea (sedimentarea) materialului dens anorganic (II) \u015fi filtrarea particulelor din material plastic (III).<\/p>\n\n\n\n Derularea studiului din Rom\u00e2nia a fost asigurat\u0103 de GWP Rom\u00e2nia \u00een colaborare cu trei institu\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti – Administra\u021bia Fluvial\u0103 a Dun\u0103rii de Jos Gala\u021bi, Universitatea \u201eDun\u0103rea de Jos\u201d din Gala\u021bi\u00a0, INHGA \u0219i cu consultan\u021b\u0103 din partea Universit\u0103\u021bii BOKU Viena (privind procesarea matematic\u0103 a datelor experimentale) \u0219i ROMEXIM Bucure\u0219ti (pentru alegerea locurilor relevante pentru prelevarea probelor de aluviuni).<\/p>\n\n\n\n<\/figure>\n\n\n\n
<\/figure>\n\n\n\n
<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n