{"id":5389,"date":"2023-09-27T10:24:24","date_gmt":"2023-09-27T07:24:24","guid":{"rendered":"https:\/\/cuapelecurate.ro\/?p=5389"},"modified":"2023-09-27T10:26:10","modified_gmt":"2023-09-27T07:26:10","slug":"studiu-plastic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cuapelecurate.ro\/studiu-plastic\/","title":{"rendered":"Dun\u0103rea la raport: cantit\u0103\u021bi de plastic transportate de fluviu pe teritoriul Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"\n

1. Rezumat<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Raportul prezint\u0103 rezultatele celui mai extins studiu privind determinarea cantit\u0103\u021bilor de particule de materiale plastice (cu frac\u021biunile microplastic \u0219i macroplastic) din aluviunile \u00een suspensie transportate de apele Dun\u0103rii pe teritoriul Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Studiul a fost efectuat pe durata a cinci sezoane, \u00een perioada prim\u0103var\u0103-iarn\u0103 2022 \u0219i prim\u0103var\u0103 2023, \u00een trei sec\u021biuni, pe traseul rom\u00e2nesc al Dun\u0103rii, monitorizate de sta\u021biile meteorologice ale INHGA: Moldova Veche (km 23 dup\u0103 intrarea pe teritoriul Rom\u00e2niei), Gruia (\u00een aval de Por\u021bile de Fier II) \u0219i Isaccea (dup\u0103 ultimul afluent – r\u00e2ul Prut, \u00eenainte de Delta Dun\u0103rii).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul celor 14 campanii s-au prelevat 135 de probe care au fost prelucrate \u0219i analizate dup\u0103 separarea macroplasticului (MaPs) din proba total\u0103 de mase plastice (MPs), rezult\u00e2nd astfel aproximativ 270 de probe analizate pentru ambele categorii:\u00a0microplastic (MiPs) \u0219i macroplastic (MaPs).<\/p>\n\n\n\n

2. Rezultate<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen medie, sectorul rom\u00e2nesc al Dun\u0103rii transport\u0103 anual 48,5 tone de microplastic \u0219i 48 tone de macroplastic. Particulele de macroplastic (cu dimensiuni cuprinse \u00eentre 5 mm – 2,5 cm) se macin\u0103 \u00een timp sub influen\u021ba materialelor organice din ap\u0103 \u0219i se transform\u0103 \u00een microplastic.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai mari randamente de transport anual au rezultat pentru sta\u021bia de prelevare Moldova Veche: \u00eentre 93 \u0219i 100 tone de material plastic anual, dintre care 46-51 tone\/an micro, 47-49 tone\/an macro.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen sta\u021biile Gruia \u0219i Isaccea, transportul anual este mai sc\u0103zut de aprox. 3-4 ori.<\/p>\n\n\n\n

Sta\u021bia de prelevare probe<\/td>Randamentul de transport cumulat<\/td><\/tr>
debit 2021<\/td>debit 2022<\/td><\/tr>
MiPs  (t\/an)<\/td>MaPs (t\/an)<\/td>Total (t\/an)<\/td>MiPs (t\/an)<\/td>MaPs (t\/an)<\/td>Total (t\/an)<\/td><\/tr>
Moldova Veche (Zona I)<\/td>46 – 51<\/td>47 – 49<\/td>93 – 100<\/td>24 – 38<\/td>25 – 39<\/td>49 – 76<\/td><\/tr>
Gruia (Zona II)<\/td>9 – 12<\/td>20 – 22<\/td>29 – 34<\/td>8 – 10<\/td>7 – 15<\/td>15 – 25<\/td><\/tr>
Isaccea (Zona III)<\/td>9 – 12<\/td>8 – 13<\/td>17 – 25<\/td>6 – 8<\/td>3 – 10<\/td>9 – 18<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

3. Etapele de separare a plasticului<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Activit\u0103\u021bile de laborator au fost realizate de un colectiv format din cercet\u0103tori, profesori \u0219i doctoranzi de la Universitatea \u201eDun\u0103rea de Jos\u201d din Gala\u021bi. \u00cen vederea separ\u0103rii particulelor de material plastic din probe, au fost efectuate urm\u0103toarele etape de procesare:<\/p>\n\n\n\n

I. digestia materialului organic vegetal<\/p>\n\n\n\n

II. decantarea (sedimentarea) materialului dens anorganic<\/p>\n\n\n\n

III. filtrarea particulelor din material plastic<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

4. Despre plastic<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Poluarea cu plastic a oceanului planetar reprezint\u0103 una dintre cele mai grave probleme de mediu la nivel global, organismele interna\u021bionale estim\u00e2nd c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2050 <\/strong>este posibil s\u0103 avem \u00een ape mai mult plastic dec\u00e2t pe\u0219te<\/a>.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 <\/strong>ajuns \u00een ap\u0103, plasticul se descompune foarte \u00eencet, desf\u0103c\u00e2ndu-se \u00een buc\u0103\u021bi mici, cunoscute sub numele de microplastic \u2013 dimensiuni de maximum 5 mm. Macroplasticul, cu dimensiuni cuprinse \u00eentre 5 mm \u0219i 2,5 cm, a fost identificat \u00een general la suprafa\u021ba apei (0-6 m).<\/p>\n\n\n\n

Au fost identificate urm\u0103toarele tipuri de particule de MiPs \u0219i MaPs: fragmente poligonale sau aciculare, fragmente de folii sub\u021biri sau ultrasub\u021biri \/ semitransparente \u0219i \/ sau poroase, fibre, granule \u0219i sfere (rare).<\/p>\n\n\n\n

Analiza compozi\u021bional\u0103 a condus la identificarea polietilenei (52-86%) \u0219i polipropilenei (12-26%) \u00een toate cele trei sta\u021bii de prelevare. Izolat au fost identifica\u021bi \u0219i polistirenul cu 1% \u0219i 13%, \u00een probele prelevate de la Isaccea \u0219i Moldova Veche, copolimerul etilen-vinil-acetat (EVA) (Moldova Veche – vara) \u0219i etilen-propilen-dien-monomer EPDM (Moldova Veche \u0219i Isaccea), precum \u0219i fragmente \u0219i fibre de celuloz\u0103, \u00een sta\u021bia de la Isaccea (var\u0103) \u0219i Moldova Veche. Poliuretanul (PUR) a fost identificat izolat \u00een sta\u021bia Isaccea, \u00een sezonul de iarn\u0103. Acrilonitril-butadien-stirenul (ABS) a fost observat \u00een plasticele colectate la Moldova Veche, \u00een sezonul de toamn\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Polimerii cel mai frecvent \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00een probele analizate sunt:<\/p>\n\n\n\n