{"id":3410,"date":"2022-03-03T11:05:16","date_gmt":"2022-03-03T09:05:16","guid":{"rendered":"https:\/\/cuapelecurate.ro\/?p=3410"},"modified":"2022-10-12T11:49:32","modified_gmt":"2022-10-12T08:49:32","slug":"ialomita-doar-6-din-cantitatea-totala-de-plastic-generata-anual-se-recicleaza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cuapelecurate.ro\/ialomita-doar-6-din-cantitatea-totala-de-plastic-generata-anual-se-recicleaza\/","title":{"rendered":"Ialomi\u021ba: Doar 6% din cantitatea total\u0103 de plastic generat\u0103 anual se recicleaz\u0103"},"content":{"rendered":"\n
Peste 3.400 de tone de plastic sunt generate anual \u00een jude\u021bul Ialomi\u021ba, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fiecare locuitor al jude\u021bului arunc\u0103 anual aproximativ 13 kilograme de plastic. Din aceast\u0103 cantitate, doar 6% este colectat\u0103 separat \u0219i ajunge la sta\u021biile de sortare \u0219i reciclare. Cifrele au fost extrase din Planul Jude\u021bean de Gestionare a De\u0219eurilor (PJGD). Potrivit acestuia, \u00een jude\u021bul Ialomi\u021ba au fost generate 29.594 tone de\u0219euri menajere.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-o cercetare privind modalitatea de gestionare a de\u0219eurilor \u00een localit\u0103\u021bile riverane Dun\u0103rii, Asocia\u021bia Mai Mult Verde \u0219i Federa\u021bia Asocia\u021biilor de Dezvoltare Intercomunitar\u0103 (FADI) au concluzionat c\u0103 cele mai eficiente proceduri pentru a evita poluarea apelor cu plastic r\u0103m\u00e2n colectarea separat\u0103 \u0219i buna gestionare a de\u0219eurilor. Cele dou\u0103 organiza\u021bii au analizat modalitatea de gestionare a de\u0219eurilor \u00een localit\u0103\u021bile riverane Dun\u0103rii, cu scopul de a identifica posibilele cauze privind poluarea cu plastic a apelor, dar \u0219i m\u0103surile necesare pentru a gestiona problema de\u0219eurilor municipale.<\/p>\n\n\n\n
\u201e\u00cen Rom\u00e2nia anului 2022, avem \u00eenc\u0103 zeci de localit\u0103\u021bi \u00een care de\u0219eurile nu sunt colectate sau sunt preluate nediferen\u021biat, doar pentru a ajunge la gropile de gunoi, transformate \u00eentre timp \u00een mun\u021bi de gunoi. Sunt acele sute de mii de tone de de\u0219euri pe care le vedem \u00een fiecare an \u00een natur\u0103 \u0219i care, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, ajung \u00een ape. Unele se dezintegreaz\u0103, dar cele de plastic r\u0103m\u00e2n pentru sute de ani. Unii edili au \u00een\u021beles asta. Al\u021bii au nevoie de sprijin<\/em>\u201d, a declarat Doru Mitrana, Pre\u0219edinte al Asocia\u021biei Mai Mult Verde.<\/p>\n\n\n\n Jude\u021bul Ialomi\u021ba: Nu func\u021bioneaz\u0103 <\/strong>Sistemul de Management Integrat al De\u0219eurilor, gestionarea de\u0219eurilor revine prim\u0103riilor<\/strong><\/p>\n\n\n\n Din datele raportate pentru anul 2019 \u00een PJGD, acoperirea serviciilor de salubritate \u00een jude\u021b este de numai 76%: 91,83% \u00een mediul urban \u0219i 60,54% \u00een mediul rural. Colectarea se face la puncte special amenajate, pe 2 sau 4 frac\u021bii \u00een mediul urban \u0219i pe 2 frac\u021bii \u00een mediul rural, la un tarif de 8,6 lei\/ pers.\/ lun\u0103 (urban) \u0219i 2 lei\/ pers.\/ lun\u0103 (rural). \u00cen Ialomi\u021ba se \u00eenregistreaz\u0103 cele mai mici tarife din cele 12 jude\u021be riverane Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i exist\u0103 ADI (Asocia\u021bie de Dezvoltare Intercomunitar\u0103) func\u021bional\u0103, SMID (Sistem de Management Integrat al De\u0219eurilor) nu se afla \u00een operare la finalul anului 2021. \u00cen jude\u021bele f\u0103r\u0103 SMID func\u021bional, obliga\u021bia de gestionare a de\u0219eurilor municipale revine prim\u0103riilor. <\/strong><\/p>\n\n\n\n \u201eEste dovedit faptul c\u0103 gestionarea de\u0219eurilor \u00een cadrul Sistemelor de Management Integrat al De\u0219eurilor (SMID) reprezint\u0103 solu\u021bia ideal\u0103, deoarece aceast\u0103 procedur\u0103 asigur\u0103 fluxul normal al de\u0219eurilor de la generator, respectiv de la gospod\u0103rie, c\u0103tre instala\u021bii de prelucrare, a\u0219a cum este cazul sta\u021biilor de sortare ale de\u0219eurilor reciclabile \u0219i preg\u0103tirea lor pentru reciclare. Dintre jude\u021bele analizate, \u00een cazul a trei jude\u021be \u2013 Cara\u0219-Severin, Olt \u0219i Mehedin\u021bi, sistemul a intrat \u00een operare la finalul anului 2020 \u0219i respectiv 2021, ceea ce explic\u0103 lipsa rezultatelor. \u00cen plus, mai sunt jude\u021be \u00een care nu s-au finalizat licita\u021biile pentru atribuirea contractelor de delegare, a\u0219a cum este cazul jude\u021belor Br\u0103ila \u0219i Constan\u021ba. Acolo unde \u00eenc\u0103 sunt sincope trebuie identificate at\u00e2t cauzele c\u00e2t \u0219i solu\u021biile potrivite fiec\u0103rei situa\u021bii<\/em>\u201d, a declarant Liliana Nichita, Director al Federa\u021biei Asocia\u021biilor de Dezvoltare Intercomunitar\u0103.<\/p>\n\n\n\n Asocia\u021bia Mai Mult Verde a creat un ghid de gestionare a de\u0219eurilor pentru localit\u0103\u021bile riverane Dun\u0103rii<\/strong><\/p>\n\n\n\n Asocia\u021bia Mai Mult Verde atrage aten\u021bia c\u0103 principala surs\u0103 de poluare cu plastic a apelor o reprezint\u0103 sursele de uscat, mai ales gestionarea deficitar\u0103 a de\u0219eurilor municipale. Tocmai de aceea, reprezentan\u021bii asocia\u021biei, \u00een colaborare cu FADI, vin \u00een sprijinul autorit\u0103\u021bilor \u0219i comunit\u0103\u021bilor locale \u00een procesul de colectare separat\u0103 a de\u0219eurilor cuun Ghid de bune practici \u00een gestionarea de\u0219eurilor municipale pentru cele 12 jude\u021be riverane Dun\u0103rii. Acestea vor fi distribuite \u00eencep\u00e2nd cu aceast\u0103 prim\u0103var\u0103 \u00een aproximativ 150 de localit\u0103\u021bi dun\u0103rene.<\/p>\n\n\n\n \u00cen ceea ce prive\u0219te factorii de influen\u021b\u0103 identifica\u021bi \u00een buna func\u021bionare a sistemelor de colectare separat\u0103 \u0219i rata de reciclare a de\u0219eurilor municipale, au fost observate urm\u0103toarele aspecte:<\/p>\n\n\n\n \u25aa Tariful pl\u0103tit de popula\u021bie – \u00cen localit\u0103\u021bile \u00een care tariful este mai mare, \u0219i performan\u021ba este una pozitiv\u0103. Jude\u021bul Tulcea are cel mai mare tarif perceput \u00een mediul rural (6,17 lei\/ pers.\/ lun\u0103) comparativ cu mai pu\u021bin de 4 lei \u00een alte localit\u0103\u021bi. \u00cen jude\u021bul Br\u0103ila este perceput un tarif de aproximativ 5 lei \u00een mediul rural (lei\/ pers.\/ lun\u0103) \u0219i de p\u00e2n\u0103 la 12 lei \u00een mediul urban.<\/p>\n\n\n\n \u25aa Modalitatea de colectare \u2013 La platforme publice sau din poart\u0103 \u00een poart\u0103. Procesul de colectare c\u00e2t mai \u00een apropiere de sursa de generare este unul dintre factorii de influen\u021b\u0103 cei mai importan\u021bi, iar \u00een localit\u0103\u021bile \u00een care s-a trecut de la colectarea la platform\u0103 la colectarea din poart\u0103 \u00een poart\u0103, s-a \u00eenregistrat \u0219i o cre\u0219tere a de\u0219eurilor reciclabile colectate.<\/p>\n\n\n\n \u25aa Num\u0103rul frac\u021biilor de de\u0219euri reciclabile colectate – Num\u0103rul frac\u021biilor colectate este important deoarece influen\u021beaz\u0103 at\u00e2t comportamentul popula\u021biei care particip\u0103 la sistem, c\u00e2t \u0219i calitatea de\u0219eului colectat. \u00cen func\u021bie de cantitatea \u0219i structura de\u0219eului generat, num\u0103rul de frac\u021bii colectate se adapteaz\u0103 la specificul local.<\/p>\n\n\n\n \u25aa Frecven\u021ba de colectare – Aceasta se adapteaz\u0103 \u00een func\u021bie de volumele de colectare disponibile \u0219i de cantit\u0103\u021bile estimate ce urmeaz\u0103 a fi colectate, \u0219i se stabilesc ulterior \u00een contractele de delegare.<\/p>\n\n\n\n \u25aa Campaniile de informare pentru popula\u021bie – Informarea are un rol important. \u00cen localit\u0103\u021bile \u00een care sunt derulate astfel de campanii, cre\u0219te at\u00e2t num\u0103rul participan\u021bilor la sistem, c\u00e2t \u0219i calitatea \u0219i cantitatea de\u0219eurilor colectate separat. \u00cen jude\u021bul Tulcea au avut loc campanii sus\u021binute \u00een primul an de func\u021bionare a SMID, ceea ce a asigurat succesul acestui sistem.<\/p>\n\n\n\n *****<\/p>\n\n\n\n Ghidul de bune practici \u00een gestionarea de\u0219eurilor municipale a fost elaborat \u00een cadrul programului Cu Apele Curate, o ini\u021biativ\u0103 Mai Mult Verde, sus\u021binut\u0103 de Lidl Rom\u00e2nia. Strategia REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte, cuprinde cinci zone de ac\u021biune \u2013 de la evitarea folosirii plasticului \u00een ambalaje \u0219i reg\u00e2ndirea designului acestora, la reciclare \u0219i ac\u021biuni de ecologizare, p\u00e2n\u0103 la inovare \u0219i educare \u00een domeniu.<\/p>\n\n\n\n Programul \u201eCu Apele Curate\u201d a fost ini\u021biat \u00een 2019 ca un apel la implicare \u00een combaterea \u0219i prevenirea polu\u0103rii cu plastic a apelor, adresat membrilor comunit\u0103\u021bilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor publice din localit\u0103\u021bile dun\u0103rene.<\/p>\n\n\n\n *****<\/p>\n\n\n\n Asocia\u021bia MaiMultVerde implementeaz\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 2008 proiecte de protec\u021bia mediului \u00een acord cu misiunea sa de a construi o cultur\u0103 a responsabilit\u0103\u021bii \u0219i voluntariatului pentru mediu \u00een Rom\u00e2nia. Unul dintre domeniile prioritare de ac\u021biune \u00eel constituie combaterea polu\u0103rii cu plastic, asocia\u021bia implement\u00e2nd \u00een acest sens, de-a lungul anilor, o serie de proiecte \u0219i campanii educative sub sloganuri precum \u201cExist\u0103 via\u021b\u0103 dup\u0103 colectare\u201d sau \u201cDe\u0219eurile nu sunt gunoaie\u201d. \u00cen cadrul ac\u021biunilor organizate de MaiMultVerde, voluntarii au colectat peste 350 tone de plastic din zone naturale precum p\u0103duri, albii de r\u00e2u sau trasee turistice. Proiectele au vizat \u0219i autorit\u0103\u021bile publice centrale \u0219i locale, prin activit\u0103\u021bi specifice de advocacy menite s\u0103 contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea politicilor publice \u00een domeniu (www.maimultverde.ro).<\/p>\n\n\n\n Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central \u00een Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe pia\u021ba de retail alimentar din Germania \u0219i Europa. Lidl opereaz\u0103 \u00een prezent aproximativ 11.550 de magazine \u0219i peste 200 de centre logistice \u0219i depozite \u00een 30 de \u021b\u0103ri. Lidl este un smart discounter care le ofer\u0103 clien\u021bilor produse cu cel mai bun raport calitate-pre\u021b. \u00cen spatele serviciilor \u0219i opera\u021biunilor din magazine \u0219i centrele logistice stau simplitatea \u0219i orientarea c\u0103tre eficien\u021b\u0103. Design-ul \u0219i structura proceselor standardizate sunt asigurate de c\u0103tre Lidl Stiftung, cu sediul central la Neckarsulm. \u00cen toate domeniile sale de activitate, Lidl este o companie care ac\u021bioneaz\u0103 cu responsabilitate fa\u021b\u0103 de oameni, societate \u0219i mediu. Pentru Lidl, sustenabilitatea este metoda prin care \u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te, zi de zi, promisiunea cu privire la calitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Peste 3.400 de tone de plastic sunt generate anual \u00een jude\u021bul Ialomi\u021ba, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fiecare locuitor al jude\u021bului arunc\u0103 anual aproximativ 13 kilograme de plastic. Din aceast\u0103 cantitate, doar 6% este colectat\u0103 separat \u0219i ajunge la sta\u021biile de sortare \u0219i reciclare. Cifrele au fost extrase din Planul Jude\u021bean de Gestionare a De\u0219eurilor (PJGD). […]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":3056,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"_coblocks_attr":"","_coblocks_dimensions":"","_coblocks_responsive_height":"","_coblocks_accordion_ie_support":"","footnotes":""},"categories":[16],"tags":[],"class_list":["post-3410","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-comunicate-de-presa"],"acf":[],"yoast_head":"\n